Teoretic suntem rationali

Oamenii sunt animale dubioase, rationale teoretic. Teoretic. In tot si toate pot sa fie obiectivi, faina asta e mai ieftina, jobul asta e mai bine platit, bocancii astia sunt mai buni fiindca xyz, e cazul sa arunc mobila asta si sa iau una noua, mai e gustul meu. Singura exceptie e atunci cand e un alt om implicat. Nu poti sa arunci usor la gunoi un prieten, chiar daca stii ca trebuie, ca e mai bine, ai 200 de argumente pro si 1 contra, parca tot ihh, nu merge asa usor. Si unde e ratiunea noastra acum? Si cand iei totusi decizia, de multe ori buna, nu o alegi calm, rece, ci vulcanic, cu patos. Aproape fara ratiune, doar intuitie. Oamenii sunt prea complicati si prea singuri, prea inchisi in ei insisi si prea putin dispusi sa ii vada pe ceilalti pentru ceea ce sunt. Tocmai de-asta e greu sa fi obiectiv, daca ai stii ce si cum, daca ai avea toate datele ar fi mai usor, dar asa, asa e partea cu misterul "Dar daca?". Daca stiam atunci ce stiu acum, lucrurile ar fi stat altfel. Cred ca mai bine. Sau poate ca nu... E chestia aia cu "Dar daca?"